Treceți la conținutul principal

Ce sunt bataile de aripi, oare?


  
     ...Dupa o zi plina de evenimente...serviciu, mers la posta, mici cumparaturi pentru casa, iesit la o cafea cu prietenele sa depanam amintiri, merg spre casa, agale, taraind pungile incarcate de nimicuri si chestii importante...iti vad chipul peste tot...te vad pe strada...te vad pe stalpul slab iluminat, te vad la o fereastra...te vad frematand printre frunzele copacilor...te vad...inima impovarata de ganduri suspina dupa tine, dupa privirea ta iscoditoare, sincera si iubitoare...dupa ochii tari mari; imi este dor de tine, de tine, de tine...ajunsa la usa, tresar...
   O floare strajuia usa si un bilet plin de mister, caci arata ca un bilet de cinema, atarna de clanta; cu mana tremuranda de emotie, iau hartiuta si citesc, soptind:"voi fi in parc, langa castan la ora 10PM"; floarea miroase atat de frumos...ma trece un fior rece, cald...cald...rece...neinteles, dar placut.
Intru repede in casa, inchizand usa dupa mine, ca si cand mi-ar fi dictat inima sa ma ascund; sa ma ascund de placere, de frica, de iubire...
   Am uitat de pachete, am uitat de mine, am uitat de noi...cad pe canapea daramata de un vis...tot visand...Aud ticaitul ceasului tare...mai tare...tot mai tare...tic-tac tic-tac -tic-tac...timpanele simt ca o iau razna...trrrrr trrrr, ma trezi din acea stare telefonul:
"Alo, da?" raspund timid
"Te astept", am primit ca raspuns la intrebarea inimii:"cine e?""ce spune?"; o voce blanda, curata, tanara...
   Ceasul e 10 fix..."Vai!" exclam speriata...
   Repede merg in baie, fac un dus, imi pun o rochie lejera, draguta, ma machiez discret, pentru a nu-mi sterge din farmecul tineresc, imi pun o bratara finuta si dau in aer un jet de parfum Super Playboy, caci..."Daca mirosi a flori de tei, se va indragosti de tine! ", mi-a spus candva o buna prietena(facand referire la un mit dragut; dar cica teiul are super-puteri), daruindu-mi din suflet sticluta cu farmece. Trec sprintena prin pulberea fina, pentru ca pielea-mi fina sa culeaga esenta...
Sa fie oare, parfumul arma secreta a seductiei? Zambesc...Ati ghicit! Am doua arme mereu la mine, mereu cu mine...parfumul si ...ssst, "nu se-ntreaba, nu se spune".
Cobor treptele vesela, indragostita, visatoare...ii vad silueta dreapta in departare, langa batranul castan...O, cat e de frumos! Picioarele vor sa o ia la fuga, stomacul imi flutura, ca bataile de aripi...ii zambesc...timida, plina de emotii nestiute si netraite...
"Ai venit", imi sopteste, zambind larg...
   Pornim amandoi de mana, agale, ca doi porumbei ne luam avant intr-o poveste de dragoste sincera...

Care a fost a doua arma, oare? :)

Articol scris pentru SuperBlog2013!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Rasfatul tenului meu

   Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit!    Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata.     Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos