Treceți la conținutul principal

Reincarnarea iubirii


   M-am indragostit timpuriu...eram o mica scolarita ce-si purta parul in codite impletite, zambea neobisnuit de mult si visa ca intr-o buna zi va fi printesa si un print chipes, calare pe un cal alb, va veni sa o peteasca...l-am vazut si m-am intimidat pe loc; apoi, zile in sir l-am privit cu coada ochiului, emotionata; era ca un magnet...as fi vrut sa ii intind mana si sa il invit la dans...un dans al iubirii, indemnata fiind de sufletu-mi tanar; nu am indraznit, insa, asa ca am continuat micutul joc deja inceput, sperand ca intr-o buna zi ii voi atrage catusi de putin atentia.
   Adormeam seara strangand in brate un pui de perna, fiind cu gandul la el, iar dimineata il cautam repejor cu privirea pentru a-mi lua "impulsul" de a zambi fericita; intr-o zi, insa, a disparut...l-am cautat peste tot, dar in zadar; am fost extrem de trista...spre seara, in incercarea mea de a ma concentra pentru a finaliza temele de scoala, am inceput sa ma uit pe "pereti", in cautarea unei muze; am tresarit, atintindu-mi ochii spre silueta firava din coltul inaltului sifonier; genunchii au inceput sa imi tremure, glasul sa se piarda..."el este? o fi chiar el?"; m-am imbarbatat, m-am urcat vioi pe un scaun si am intins mana...in momentul in care l-am atins, am simtit o lacrima...pe deget, desigur :)...mi-am divinizat zile in sir degetul "afectat" de iubire; din momentul atingerii, am stiut ca el este alesul...iar el...o..el a inceput sa ma rasfete zilnic...si acum ii simt, aievea, mangaierile suave pe gat si la incheietura mainii...era special si dansam zilnic impreuna un dans frumos, al dragostei. Viata m-a invatat, inca din pruncie, ca nu tot ce e roz e si nemuritor, asa ca, in momentul in care si-a dat ultima suflare, batran fiind (desi chipes), am suspinat o zi doua, apoi am inceput sa visez la o lume frumoasa, traind cu speranta ca intr-o zi ne vom revedea la fel de "tineri" si indragostiti si ne vom imbratisa tandru, continuind minunata poveste de iubire.
Boucheron Miss Boucheron Eau Légére EDT   L-am cautat ani de-a randul cu privirea, insa in zadar...pana intr-o zi, cand am gasit o cutiuta mica, stangaci ambalata pe dulapiorul cu produsele cosmetice, unde poposesc uneori pentru a ma rasfata. Curioasa, desfac repede ambalajul: era o sticluta cu un design placut, simpatic...pulverizez usor pe incheietura mainii stangi...ti-am simtit dulcea mangaiere...erai chiar tu...narile-mi dornice ti-au simtit suflarea blanda, plina de dragoste..."credeam ca nu te voi mai avea, vreodata...", ii soptesc vadit emotionata.
   Oare unde a stat ascuns, cine l-a descoperit si mi l-a daruit? Caci, luasem la rand toate magazinele si cercetasem toate rafturile cu parfumuri pentru femei, in zadar, insa...el (esenta de trandafiri ce mi-a marcat copilaria) nu era de gasit.

Articol parfumat scris pentru SuperBlog2014!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Rasfatul tenului meu

   Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit!    Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata.     Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos