Treceți la conținutul principal

Craciunul este pentru toti


   Desi nu am mai adaugat "casutei virtuale", in ultima perioada, caramizi multe, perioada aceasta m-a impins spiritul civic sa ma implic intr-o campanie de suflet si astfel sa sterg, putin, praful de pe rafturi, pentru a va impartasi si voua mica, dar valoroasa experienta.
   Luni am avut marea bucurie sufleteasca de a cunoaste oameni minunati (colegii din blogosfera, cat si copiii familiilor vizitate), sansa de a oferi si darui zambete si o vorba buna, spusa din inima...Zilnic imi este gandul la cele 3 familii pe care le-am vizitat, pentru a le ura Sarbatori pline de bucurii, 3 din cele 11 cuprinse in campania Casa Share, respectiv Share-uim globuri cu suflet.
   Punctul de intalnire a fost Carrefour Felicia; acolo s-au impartit darurile (oferite de Carrefour Felicia, cat si cele donate de bloggeri si de cititorii lor, de prieteni, rude etc.). Apoi, in echipe, am pornit catre casutele vizate, pentru a le impodobi de Sarbatori. Impreuna cu Irina si Matei am vizitat 3 dintre familiile din Popricani: 
- la usa primei familii (o mama cu 7 copii) am fost intampinati de o fata simpatica, cu mult bun simt, ce avea un comportament si o gandire "mult prea mature" pentru varsta ei; s-a scuzat, politicos, ca inca nu au terminat curatenia, insa, nu parea a fi asa (era o casa ingrijita, intretinuta); era liniste in casa, desi o parte dintre copii (cei mai mici) erau acolo (curios lucru pentru mine...eu, mama a doi copii zburdalnici, ce nu prea reuseste sa "auda" linistea in casuta proprie....la mine e mereu zarva ;)  ); mezinul familiei avea nu mai putin de o lunita si cateva zile (sa-i dea Dumnezeu o viata frumoasa, lipsita de griji). Am impodobit impreuna bradutul, vorbind chestii mature cu fata cea mare si chicotind, in acelasi timp, cu cei mici, ce incercau sa ma "muste" cu un crocodil haios de plastic.
- in cea de-a doua familie am facut cunostinta cu un tata responsabil, ce ingrijea 4 comori, 4 fetite

frumoase foc (gemene de 2 anisori si 2 fetite mai mari, una dintre ele fiind tare fasneata si descurcareata); mama lor era plecata, pentru o luna, la munca, in alta tara, fapt ce m-a intristat (fiind acum si Sarbatorile), insa, constienta fiind de faptul ca sacrificii trebuie facute, am incercat sa zambesc, in continuare, celor mici.
- a treia familie a fost gasita in formula completa: mama, tata, 5 copii si...un kinder pe drum, pe care toti, cu mic cu mare, il asteapta cu nerabdare; una dintre fetite (si cea mai iubareata dintre toate) are o problema medicala la picioare, insa asta nu o impiedica sa zambeasca si sa lupte pentru a-si indeplini visele.
   Am plecat din satul Popricani cu sufletul plin de sentimente amestecate, gandindu-ma ca viata este, totusi, nedreapta: de ce oamenii buni, simpli, cu suflet mare si vise marete sunt nevoiti sa traiasca cu putin sau cu..."deloc" (mi se face pielea de gaina, privind imaginile de pe pagina Casa Share...imagini cu aceste familii care odinioara traiau in conditii greu de descris; exista o stea norocoasa pentru fiecare dintre cei care cred in miracole).
   Sarbatori fericite tuturor!





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Coltul de respiro

     Daca ar fi sa fac un clasament al etapelor vietii, ar fi simplu: pe primul loc s-ar situa perioada in care suntem toti 4 acasa ( plus catelusul, care, iata, a "crescut" si "educat" 2 copii in aceasta familie vesela, avand grija sa ne atentioneze cand ceva nu era in ordine si sa suporte, cu rabdare infinita, chinurile...pardon, joaca celor mici - ehe, cate clamite a avut agatate in par, cate hainute a trebuit sa suporte pe ea si cate plusuri a trebuit sa care prin casa, prinse de ham; desigur, alte momente delicioase ar fi acelea in care copiii impart mancarea, frateste, cu catelusul) - perioada pe care inca o traim cu mare bucurie si recunostinta...    Am meditat mult, de un an incoace...ador serile in familie , cand ne adunam in jurul mesei, la cina, si povestim ce am facut, fiecare, peste zi sau cand organizam cinema acasa cu toate "ingredientele" necesare ( bilete, popcorn, nachos, sosuri, sucuri/ apa, sasait in sala) ori zilele lungi cand luam joc

Rasfatul tenului meu

   Buna dimineata, viata! Buna dimineata, soare! Buna dimineata, ten fericit!    Pana de curand, ma luptam cu urmatoarea situatie, incercand sa gasesc o solutie multumitoare: tenul meu, in perioada rece si in momentele de trecere brusca de la o temperatura la alta, suferea (si acum sufera, dar detaliez imediat ce am descoperit) foarte mult (vizibil si ingrijorator, atat pentru mine, cat si pentru cei din jur - prietenii imi stiau problema, insa ceilalti imi atrageau atentia ca e necesar sa o rezolv, nestiind ca lupta mea e zilnica), prezentand zone uscate (cruste, de cele mai multe ori) si roseata.     Ani intregi am incercat foarte multe creme, dintre cele mai renumite si mai scumpe, crezand ca sunt si bune; la recomandarea unui medic dermatolog, m-am oprit la una singura: Ivatherm pentru ten sensibil, uscat; ce pot spune este ca o foloseam de doua, trei ori pe zi, iar rezultatul era multumitor (peste noapte, insa, tenul se deshidrata si dimineata o incepeam trista, insistand, c

Barba-pilon al vietii

  "Barba, barbarie,    Gura, gurarie,    Nas contrabas,    Ochi bazaochi,    Sprancene cotofene,    Frunte tavaluc,    Hat de ciufuluc"...imi amintesc, cu mare drag, de copilarie...de jocul stangaci al bunicului, ce starnea veselie printre nepoti...Ne lua pe cate unul, si, cu degetul aratator, pornea de la barbie, urcand usor spre par, rostind cuvintele magice, uneori acompaniate de o melodie zglobie, pana...hop, ne trezeam trasi de mot, din dragoste, desigur...o, mare bucurie era pe noi si rasete prelungi rasunau in miez de noapte...    Barba a fost, este si va fi mereu piesa de rezistenta a fiintei umane...metafora "fizica" a ratiunii sau...a inconstientei...Crescand, am inceput sa aud si sa simt pe propria piele: "o iei in barba", "razi in barba", "vorbesti in barba", "esti #pebarbata /sunt pe barba mea", "tragi barbi" etc.    Barbia, cu sau fara par, de dama cocheta ori de barbat macho, a fos